escelință

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Noun

[edit]

escelință f (plural escelințe)

  1. Obsolete form of excelență.

Declension

[edit]
Declension of escelință
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) escelință escelința (niște) escelințe escelințele
genitive/dative (unei) escelințe escelinței (unor) escelințe escelințelor
vocative escelință, escelințo escelințelor

References

[edit]
  • escelință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=escelință&oldid=70771169"