fălțui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a fălțui (third-person singular present fălțuiește, past participle fălțuit) 4th conj.
- to rabbet
Conjugation
[edit] conjugation of fălțui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a fălțui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fălțuind | ||||||
| past participle | fălțuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | fălțuiesc | fălțuiești | fălțuiește | fălțuim | fălțuiți | fălțuiesc | |
| imperfect | fălțuiam | fălțuiai | fălțuia | fălțuiam | fălțuiați | fălțuiau | |
| simple perfect | fălțuii | fălțuiși | fălțui | fălțuirăm | fălțuirăți | fălțuiră | |
| pluperfect | fălțuisem | fălțuiseși | fălțuise | fălțuiserăm | fălțuiserăți | fălțuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să fălțuiesc | să fălțuiești | să fălțuiască | să fălțuim | să fălțuiți | să fălțuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fălțuiește | fălțuiți | |||||
| negative | nu fălțui | nu fălțuiți | |||||