fluiera
Romanian
Etymology
Related to fluier; it is disputed whether the noun was derived from the verb or vice-versa. Some other proposed theories include a Vulgar Latin root *flaulāre, or a derivative of Latin flāre, or alternatively of ultimately imitative origin.
Verb
a fluiera (third-person singular present fluieră, past participle fluierat) 1st conj.
- to whistle
Conjugation
conjugation of fluiera (first conjugation, no infix)
| infinitive | a fluiera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fluierând | ||||||
| past participle | fluierat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | fluier | fluieri | fluieră | fluierăm | fluierați | fluieră | |
| imperfect | fluieram | fluierai | fluiera | fluieram | fluierați | fluierau | |
| simple perfect | fluierai | fluierași | fluieră | fluierarăm | fluierarăți | fluierară | |
| pluperfect | fluierasem | fluieraseși | fluierase | fluieraserăm | fluieraserăți | fluieraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să fluier | să fluieri | să fluiere | să fluierăm | să fluierați | să fluiere | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fluieră | fluierați | |||||
| negative | nu fluiera | nu fluierați | |||||