ghigorțel

Romanian

Etymology

From ghigorț +‎ -el.

Noun

ghigorțel m (plural ghigorței)

1. diminutive of ghigorț

Declension

Declension of ghigorțel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) ghigorțel	ghigorțelul	(niște) ghigorței	ghigorțeii
genitive/dative	(unui) ghigorțel	ghigorțelului	(unor) ghigorței	ghigorțeilor
vocative	ghigorțelule		ghigorțeilor

References

• ghigorțel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN