horcăni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a horcăni (third-person singular present horcăne, past participle horcănit) 4th conj.
- to Alternative form of horcăi
Conjugation
[edit] conjugation of horcăni (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a horcăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | horcănind | ||||||
| past participle | horcănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | horcăn | horcăni | horcăne | horcănim | horcăniți | horcăn | |
| imperfect | horcăneam | horcăneai | horcănea | horcăneam | horcăneați | horcăneau | |
| simple perfect | horcănii | horcăniși | horcăni | horcănirăm | horcănirăți | horcăniră | |
| pluperfect | horcănisem | horcăniseși | horcănise | horcăniserăm | horcăniserăți | horcăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să horcăn | să horcăni | să horcănă | să horcănim | să horcăniți | să horcănă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | horcăne | horcăniți | |||||
| negative | nu horcăni | nu horcăniți | |||||