ineardigen

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Old English

[edit]

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /inˈæ͜ɑr.di.jen/, [inˈæ͜ɑrˠ.di.jen]

Verb

[edit]

ineardiġen

  1. plural present subjunctive of ineardian