inerent
Jump to navigation
Jump to search
Occitan[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
inerent m (feminine singular inerenta, masculine plural inerents, feminine plural inerentas)
Derived terms[edit]
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French inhérent, from Latin inhaerens.
Adjective[edit]
inerent m or n (feminine singular inerentă, masculine plural inerenți, feminine and neuter plural inerente)
Declension[edit]
Declension of inerent
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | inerent | inerentă | inerenți | inerente | ||
| definite | inerentul | inerenta | inerenții | inerentele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | inerent | inerente | inerenți | inerente | ||
| definite | inerentului | inerentei | inerenților | inerentelor | |||