instălui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Hungarian installálni.
Verb[edit]
a instălui (third-person singular present instăluie, past participle instăluit) 4th conj.
- (dated, Transylvania) to install
Conjugation[edit]
conjugation of instălui (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a instălui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | instăluind | ||||||
| past participle | instăluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | instălui | instălui | instăluie | instăluim | instăluiți | instăluie | |
| imperfect | instăluiam | instăluiai | instăluia | instăluiam | instăluiați | instăluiau | |
| simple perfect | instăluii | instăluiși | instălui | instăluirăm | instăluirăți | instăluiră | |
| pluperfect | instăluisem | instăluiseși | instăluise | instăluiserăm | instăluiserăți | instăluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să instălui | să instălui | să instăluie | să instăluim | să instăluiți | să instăluie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | instăluie | instăluiți | |||||
| negative | nu instălui | nu instăluiți | |||||