jecmăni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From jăcman.
Verb[edit]
a jecmăni (third-person singular present jecmănește, past participle jecmănit) 4th conj.
- to extort
Conjugation[edit]
conjugation of jecmăni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a jecmăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | jecmănind | ||||||
| past participle | jecmănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | jecmănesc | jecmănești | jecmănește | jecmănim | jecmăniți | jecmănesc | |
| imperfect | jecmăneam | jecmăneai | jecmănea | jecmăneam | jecmăneați | jecmăneau | |
| simple perfect | jecmănii | jecmăniși | jecmăni | jecmănirăm | jecmănirăți | jecmăniră | |
| pluperfect | jecmănisem | jecmăniseși | jecmănise | jecmăniserăm | jecmăniserăți | jecmăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să jecmănesc | să jecmănești | să jecmănească | să jecmănim | să jecmăniți | să jecmănească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | jecmănește | jecmăniți | |||||
| negative | nu jecmăni | nu jecmăniți | |||||