jumătățit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of jumătăți.
Noun
[edit]jumătățit n (uncountable)
Declension
[edit] declension of jumătățit (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) jumătățit | jumătățitul |
| genitive/dative | (unui) jumătățit | jumătățitului |
| vocative | jumătățitule | |
Verb
[edit]jumătățit (past participle of jumătăți)