lustruit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of lustrui.
Adjective
[edit]lustruit m or n (feminine singular lustruită, masculine plural lustruiți, feminine/neuter plural lustruite)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | lustruit | lustruită | lustruiți | lustruite | ||
| definite | lustruitul | lustruita | lustruiții | lustruitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | lustruit | lustruite | lustruiți | lustruite | ||
| definite | lustruitului | lustruitei | lustruiților | lustruitelor | |||