mægencræfte

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Old English[edit]

Pronunciation[edit]

  • IPA(key): /ˈmæ.jen.kræf.te/, [ˈmæ.jeŋ.kræf.te]

Noun[edit]

mæġencræfte

  1. dative singular of mæġencræft