mărturisitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Adjective
[edit]mărturisitor m or n (feminine singular mărturisitoare, masculine plural mărturisitori, feminine and neuter plural mărturisitoare)
Declension
[edit]Declension of mărturisitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | mărturisitor | mărturisitoare | mărturisitori | mărturisitoare | ||
| definite | mărturisitorul | mărturisitoarea | mărturisitorii | mărturisitoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | mărturisitor | mărturisitoare | mărturisitori | mărturisitoare | ||
| definite | mărturisitorului | mărturisitoarei | mărturisitorilor | mărturisitoarelor | |||
Noun
[edit]mărturisitor m (plural mărturisitori)
Declension
[edit]Declension of mărturisitor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) mărturisitor | mărturisitorul | (niște) mărturisitori | mărturisitorii |
| genitive/dative | (unui) mărturisitor | mărturisitorului | (unor) mărturisitori | mărturisitorilor |
| vocative | mărturisitorule | mărturisitorilor | ||