oțețit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Adjective[edit]
oțețit m or n (feminine singular oțețită, masculine plural oțețiți, feminine and neuter plural oțețite)
Declension[edit]
Declension of oțețit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | oțețit | oțețită | oțețiți | oțețite | ||
definite | oțețitul | oțețita | oțețiții | oțețitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | oțețit | oțețite | oțețiți | oțețite | ||
definite | oțețitului | oțețitei | oțețiților | oțețitelor |