obrânti
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a obrânti (third-person singular present obrântește, past participle obrântit) 4th conj.
- Alternative form of obrinti
Conjugation[edit]
conjugation of obrânti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a obrânti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | obrântind | ||||||
| past participle | obrântit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | obrântesc | obrântești | obrântește | obrântim | obrântiți | obrântesc | |
| imperfect | obrânteam | obrânteai | obrântea | obrânteam | obrânteați | obrânteau | |
| simple perfect | obrântii | obrântiși | obrânti | obrântirăm | obrântirăți | obrântiră | |
| pluperfect | obrântisem | obrântiseși | obrântise | obrântiserăm | obrântiserăți | obrântiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să obrântesc | să obrântești | să obrântească | să obrântim | să obrântiți | să obrântească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | obrântește | obrântiți | |||||
| negative | nu obrânti | nu obrântiți | |||||