ogodi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic оугодити (ugoditi).

Verb

a ogodi (third-person singular present ogodește, past participle ogodit) 4th conj.

1. (obsolete) to be liked

Conjugation

    conjugation of ogodi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a ogodi
gerund			ogodind
past participle			ogodit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ogodesc	ogodești	ogodește	ogodim	ogodiți	ogodesc
	imperfect	ogodeam	ogodeai	ogodea	ogodeam	ogodeați	ogodeau
	simple perfect	ogodii	ogodiși	ogodi	ogodirăm	ogodirăți	ogodiră
	pluperfect	ogodisem	ogodiseși	ogodise	ogodiserăm	ogodiserăți	ogodiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ogodesc	să ogodești	să ogodească	să ogodim	să ogodiți	să ogodească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ogodește			ogodiți
	negative		nu ogodi			nu ogodiți

References

• ogodi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN