omenire
Romanian
Etymology
From omeni, from om. Compare Aromanian uminiri.
Noun
omenire f (plural omeniri)
Declension
Declension of omenire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) omenire | omenirea | (niște) omeniri | omenirile |
genitive/dative | (unei) omeniri | omenirii | (unor) omeniri | omenirilor |
vocative | omenire, omenireo | omenirilor |