oracol
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Italian oracolo.
Noun[edit]
oracol n (plural oracole)
Declension[edit]
Declension of oracol
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) oracol | oracolul | (niște) oracole | oracolele |
genitive/dative | (unui) oracol | oracolului | (unor) oracole | oracolelor |
vocative | oracolule | oracolelor |