orânduitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]orânduitor m (plural orânduitori)
Declension
[edit]Declension of orânduitor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) orânduitor | orânduitorul | (niște) orânduitori | orânduitorii |
| genitive/dative | (unui) orânduitor | orânduitorului | (unor) orânduitori | orânduitorilor |
| vocative | orânduitorule | orânduitorilor | ||
References
[edit]- orânduitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN