petiță

Romanian

Etymology

From pată +‎ -iță.

Noun

petiță f (plural petițe)

1. diminutive of pată

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	petiță	petița		petițe	petițele
genitive-dative	petițe	petiței		petițe	petițelor
vocative	petiță, petițo			petițelor

References

• petiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN