potența
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From potență.
Verb[edit]
a potența (third-person singular present potențează, past participle potențat) 1st conj.
- to potentiate
Conjugation[edit]
conjugation of potența (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a potența | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | potențând | ||||||
| past participle | potențat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | potențez | potențezi | potențează | potențăm | potențați | potențează | |
| imperfect | potențam | potențai | potența | potențam | potențați | potențau | |
| simple perfect | potențai | potențași | potență | potențarăm | potențarăți | potențară | |
| pluperfect | potențasem | potențaseși | potențase | potențaserăm | potențaserăți | potențaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să potențez | să potențezi | să potențeze | să potențăm | să potențați | să potențeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | potențează | potențați | |||||
| negative | nu potența | nu potențați | |||||