preopina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French préopiner.
Verb[edit]
a preopina (third-person singular present preopinează, past participle preopinat) 1st conj.
- to voice one's opinion before someone
Conjugation[edit]
conjugation of preopina (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a preopina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | preopinând | ||||||
past participle | preopinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | preopinez | preopinezi | preopinează | preopinăm | preopinați | preopinează | |
imperfect | preopinam | preopinai | preopina | preopinam | preopinați | preopinau | |
simple perfect | preopinai | preopinași | preopină | preopinarăm | preopinarăți | preopinară | |
pluperfect | preopinasem | preopinaseși | preopinase | preopinaserăm | preopinaserăți | preopinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să preopinez | să preopinezi | să preopineze | să preopinăm | să preopinați | să preopineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | preopinează | preopinați | |||||
negative | nu preopina | nu preopinați |