răguși
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Probably from gușă with the prefix ră- added. Compare also Hungarian rekedni.
Pronunciation
[edit]Audio: (file)
Verb
[edit]a răguși (third-person singular present răgușește, past participle răgușit) 4th conj.
- to become/get hoarse
Conjugation
[edit] conjugation of răguși (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a răguși | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | răgușind | ||||||
past participle | răgușit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | răgușesc | răgușești | răgușește | răgușim | răgușiți | răgușesc | |
imperfect | răgușeam | răgușeai | răgușea | răgușeam | răgușeați | răgușeau | |
simple perfect | răgușii | răgușiși | răguși | răgușirăm | răgușirăți | răgușiră | |
pluperfect | răgușisem | răgușiseși | răgușise | răgușiserăm | răgușiserăți | răgușiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să răgușesc | să răgușești | să răgușească | să răgușim | să răgușiți | să răgușească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | răgușește | răgușiți | |||||
negative | nu răguși | nu răgușiți |