reîmpădurit
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of reîmpăduri.
Adjective
[edit]reîmpădurit m or n (feminine singular reîmpădurită, masculine plural reîmpăduriți, feminine/neuter plural reîmpădurite)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | reîmpădurit | reîmpădurită | reîmpăduriți | reîmpădurite | ||
| definite | reîmpăduritul | reîmpădurita | reîmpăduriții | reîmpăduritele | |||
| genitive- dative |
indefinite | reîmpădurit | reîmpădurite | reîmpăduriți | reîmpădurite | ||
| definite | reîmpăduritului | reîmpăduritei | reîmpăduriților | reîmpăduritelor | |||
Verb
[edit]reîmpădurit (past participle of reîmpăduri)
References
[edit]- reîmpădurit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN