recepționa
Romanian
Etymology
From French receptionner.
Verb
a recepționa (third-person singular present recepționează, past participle recepționat) 1st conj.
- to receive (clarification of this definition is needed)
Conjugation
conjugation of recepționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a recepționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | recepționând | ||||||
| past participle | recepționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | recepționez | recepționezi | recepționează | recepționăm | recepționați | recepționează | |
| imperfect | recepționam | recepționai | recepționa | recepționam | recepționați | recepționau | |
| simple perfect | recepționai | recepționași | recepționă | recepționarăm | recepționarăți | recepționară | |
| pluperfect | recepționasem | recepționaseși | recepționase | recepționaserăm | recepționaserăți | recepționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să recepționez | să recepționezi | să recepționeze | să recepționăm | să recepționați | să recepționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | recepționează | recepționați | |||||
| negative | nu recepționa | nu recepționați | |||||