recunoștință
Romanian
Etymology
From recunoaște + -ință, after (deprecated template usage) [etyl] French reconnaissance.
Noun
recunoștință f (plural recunoștințe)
Declension
Declension of recunoștință
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) recunoștință | recunoștința | (niște) recunoștințe | recunoștințele |
| genitive/dative | (unei) recunoștințe | recunoștinței | (unor) recunoștințe | recunoștințelor |
| vocative | recunoștință, recunoștințo | recunoștințelor | ||