reutate
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Noun[edit]
reutate f (plural reutăți)
Declension[edit]
Declension of reutate
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) reutate | reutatea | (niște) reutăți | reutățile |
genitive/dative | (unei) reutăți | reutății | (unor) reutăți | reutăților |
vocative | reutate, reutateo | reutăților |