rușinăciune

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From rușina +‎ -ciune.

Noun

[edit]

rușinăciune f (plural rușinăciuni)

  1. abashment

Declension

[edit]

References

[edit]
  • rușinăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN