rătuire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]rătuire f (plural rătuiri)
Declension
[edit]Declension of rătuire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) rătuire | rătuirea | (niște) rătuiri | rătuirile |
genitive/dative | (unei) rătuiri | rătuirii | (unor) rătuiri | rătuirilor |
vocative | rătuire, rătuireo | rătuirilor |