sânțit

Romanian

Etymology

Past participle of sânți.

Adjective

sânțit m or n (feminine singular sânțită, masculine plural sânțiți, feminine and neuter plural sânțite)

1. ordained

Declension

Declension of sânțit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	sânțit		sânțită	sânțiți	sânțite
	definite	sânțitul		sânțita	sânțiții	sânțitele
genitive/ dative	indefinite	sânțit		sânțite	sânțiți	sânțite
	definite	sânțitului		sânțitei	sânțiților	sânțitelor

Verb

sânțit (past participle of sânți)

1. past participle of sânți

References

• sânțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN