scânteia
Romanian
Alternative forms
- scînteia (old orthography)
Etymology
From scânteie, or possibly from a Vulgar Latin *scantiliāre or *scintiliāre, from Latin scintillō, scintillāre. Compare Aromanian scãntiljedz, scãntiljari.
Verb
a scânteia (third-person singular present scânteiază, past participle scânteiat) 1st conj.
- to sparkle, glimmer, shimmer, scintillate
Conjugation
conjugation of scânteia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a scânteia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scânteind | ||||||
| past participle | scânteiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scânteiez | scânteiezi | scânteiază | scânteiem | scânteiați | scânteiază | |
| imperfect | scânteiam | scânteiai | scânteia | scânteiam | scânteiați | scânteiau | |
| simple perfect | scânteiai | scânteiași | scânteie | scânteiarăm | scânteiarăți | scânteiară | |
| pluperfect | scânteiasem | scânteiaseși | scânteiase | scânteiaserăm | scânteiaserăți | scânteiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scânteiez | să scânteiezi | să scânteieze | să scânteiem | să scânteiați | să scânteieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scânteiază | scânteiați | |||||
| negative | nu scânteia | nu scânteiați | |||||