scursătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
scursătură f (plural scursături)
Declension[edit]
Declension of scursătură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) scursătură | scursătura | (niște) scursături | scursăturile |
genitive/dative | (unei) scursături | scursăturii | (unor) scursături | scursăturilor |
vocative | scursătură, scursăturo | scursăturilor |
References[edit]
- scursătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN