Jump to content

scurtime

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

    From scurt + -ime.

    Noun

    [edit]

    scurtime f (plural scurtimi)

    1. shortness

    Declension

    [edit]
    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative scurtime scurtimea scurtimi scurtimile
    genitive-dative scurtimi scurtimii scurtimi scurtimilor
    vocative scurtime, scurtimeo scurtimilor