sfârâitură
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]sfârâitură f (plural sfârâituri)
Declension
[edit]| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sfârâitură | sfârâitura | sfârâituri | sfârâiturile |
| genitive-dative | sfârâituri | sfârâiturii | sfârâituri | sfârâiturilor |
| vocative | sfârâitură, sfârâituro | sfârâiturilor | ||