sfărăma
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a sfărăma (third-person singular present sfărămă, past participle sfărămat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of sfărăma (first conjugation, no infix)
infinitive | a sfărăma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sfărămând | ||||||
past participle | sfărămat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sfărăm | sfărămi | sfărămă | sfărămăm | sfărămați | sfărămă | |
imperfect | sfărămam | sfărămai | sfărăma | sfărămam | sfărămați | sfărămau | |
simple perfect | sfărămai | sfărămași | sfărămă | sfărămarăm | sfărămarăți | sfărămară | |
pluperfect | sfărămasem | sfărămaseși | sfărămase | sfărămaserăm | sfărămaserăți | sfărămaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sfărăm | să sfărămi | să sfărăme | să sfărămăm | să sfărămați | să sfărăme | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sfărămă | sfărămați | |||||
negative | nu sfărăma | nu sfărămați |