sfințitură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
sfințitură f (plural sfințituri)
Declension[edit]
Declension of sfințitură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sfințitură | sfințitura | (niște) sfințiture | sfințiturele |
| genitive/dative | (unei) sfințiture | sfințiturei | (unor) sfințiture | sfințiturelor |
| vocative | sfințitură, sfințituro | sfințiturelor | ||