slaviza
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French slaviser.
Verb
[edit]a slaviza (third-person singular present slavizează, past participle slavizat) 1st conj.
- to Slavicize
Conjugation
[edit] conjugation of slaviza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a slaviza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | slavizând | ||||||
| past participle | slavizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | slavizez | slavizezi | slavizează | slavizăm | slavizați | slavizează | |
| imperfect | slavizam | slavizai | slaviza | slavizam | slavizați | slavizau | |
| simple perfect | slavizai | slavizași | slaviză | slavizarăm | slavizarăți | slavizară | |
| pluperfect | slavizasem | slavizaseși | slavizase | slavizaserăm | slavizaserăți | slavizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să slavizez | să slavizezi | să slavizeze | să slavizăm | să slavizați | să slavizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | slavizează | slavizați | |||||
| negative | nu slaviza | nu slavizați | |||||