soliloc
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French soliloque.
Noun
[edit]soliloc n (plural solilocuri)
Declension
[edit]Declension of soliloc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) soliloc | solilocul | (niște) solilocuri | solilocurile |
genitive/dative | (unui) soliloc | solilocului | (unor) solilocuri | solilocurilor |
vocative | solilocule | solilocurilor |