spăimântător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
spăimântător m or n (feminine singular spăimântătoare, masculine plural spăimântători, feminine and neuter plural spăimântătoare)
Declension[edit]
Declension of spăimântător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | spăimântător | spăimântătoare | spăimântători | spăimântătoare | ||
| definite | spăimântătorul | spăimântătoarea | spăimântătorii | spăimântătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | spăimântător | spăimântătoare | spăimântători | spăimântătoare | ||
| definite | spăimântătorului | spăimântătoarei | spăimântătorilor | spăimântătoarelor | |||