spovedui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a spovedui (third-person singular present spoveduiește, past participle spoveduit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of spovedui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a spovedui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | spoveduind | ||||||
| past participle | spoveduit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | spoveduiesc | spoveduiești | spoveduiește | spoveduim | spoveduiți | spoveduiesc | |
| imperfect | spoveduiam | spoveduiai | spoveduia | spoveduiam | spoveduiați | spoveduiau | |
| simple perfect | spoveduii | spoveduiși | spovedui | spoveduirăm | spoveduirăți | spoveduiră | |
| pluperfect | spoveduisem | spoveduiseși | spoveduise | spoveduiserăm | spoveduiserăți | spoveduiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să spoveduiesc | să spoveduiești | să spoveduiască | să spoveduim | să spoveduiți | să spoveduiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | spoveduiește | spoveduiți | |||||
| negative | nu spovedui | nu spoveduiți | |||||