stăvilit

Romanian

Etymology

Past participle of stăvili.

Adjective

stăvilit m or n (feminine singular stăvilită, masculine plural stăviliți, feminine and neuter plural stăvilite)

1. dammed
2. stopped

Declension

Declension of stăvilit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	stăvilit		stăvilită	stăviliți	stăvilite
	definite	stăvilitul		stăvilita	stăviliții	stăvilitele
genitive/ dative	indefinite	stăvilit		stăvilite	stăviliți	stăvilite
	definite	stăvilitului		stăvilitei	stăviliților	stăvilitelor

Verb

stăvilit (past participle of stăvili)

1. past participle of stăvili

References

• stăvilit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN