strălumina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a strălumina (third-person singular present străluminează, past participle străluminat) 1st conj.
- to lighten strongly
Conjugation
[edit] conjugation of strălumina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a strălumina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | străluminând | ||||||
| past participle | străluminat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | străluminez | străluminezi | străluminează | străluminăm | străluminați | străluminează | |
| imperfect | străluminam | străluminai | strălumina | străluminam | străluminați | străluminau | |
| simple perfect | străluminai | străluminași | strălumină | străluminarăm | străluminarăți | străluminară | |
| pluperfect | străluminasem | străluminaseși | străluminase | străluminaserăm | străluminaserăți | străluminaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să străluminez | să străluminezi | să strălumineze | să străluminăm | să străluminați | să strălumineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | străluminează | străluminați | |||||
| negative | nu strălumina | nu străluminați | |||||
References
[edit]- strălumina in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN