sulfita
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From sulfit.
Verb
[edit]a sulfita (third-person singular present sulfitează, past participle sulfitat) 1st conj.
- to sulfate
Conjugation
[edit] conjugation of sulfita (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a sulfita | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sulfitând | ||||||
| past participle | sulfitat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sulfitez | sulfitezi | sulfitează | sulfităm | sulfitați | sulfitează | |
| imperfect | sulfitam | sulfitai | sulfita | sulfitam | sulfitați | sulfitau | |
| simple perfect | sulfitai | sulfitași | sulfită | sulfitarăm | sulfitarăți | sulfitară | |
| pluperfect | sulfitasem | sulfitaseși | sulfitase | sulfitaserăm | sulfitaserăți | sulfitaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sulfitez | să sulfitezi | să sulfiteze | să sulfităm | să sulfitați | să sulfiteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sulfitează | sulfitați | |||||
| negative | nu sulfita | nu sulfitați | |||||