surupa

Romanian

Verb

a surupa (third-person singular present surupă, past participle surupat) 1st conj.

1. Obsolete form of surpa.

Conjugation

    conjugation of surupa (first conjugation, no infix)

infinitive			a surupa
gerund			surupând
past participle			surupat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	surup	surupi	surupă	surupăm	surupați	surupă
	imperfect	surupam	surupai	surupa	surupam	surupați	surupau
	simple perfect	surupai	surupași	surupă	suruparăm	suruparăți	surupară
	pluperfect	surupasem	surupaseși	surupase	surupaserăm	surupaserăți	surupaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să surup	să surupi	să surupe	să surupăm	să surupați	să surupe
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		surupă			surupați
	negative		nu surupa			nu surupați

References

• surupa in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN