suspiciona
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From suspiciune.
Verb
[edit]a suspiciona (third-person singular present suspicionează, past participle suspicionat) 1st conj.
- to suspect
Conjugation
[edit] conjugation of suspiciona (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a suspiciona | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | suspicionând | ||||||
| past participle | suspicionat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | suspicionez | suspicionezi | suspicionează | suspicionăm | suspicionați | suspicionează | |
| imperfect | suspicionam | suspicionai | suspiciona | suspicionam | suspicionați | suspicionau | |
| simple perfect | suspicionai | suspicionași | suspicionă | suspicionarăm | suspicionarăți | suspicionară | |
| pluperfect | suspicionasem | suspicionaseși | suspicionase | suspicionaserăm | suspicionaserăți | suspicionaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să suspicionez | să suspicionezi | să suspicioneze | să suspicionăm | să suspicionați | să suspicioneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | suspicionează | suspicionați | |||||
| negative | nu suspiciona | nu suspicionați | |||||
References
[edit]- suspiciona in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN