tărăgăia
Romanian
[edit]Verb
[edit]a tărăgăia (third-person singular present tărăgăiază, past participle tărăgăiat) 1st conjugation
- Alternative form of tărăgăna
Conjugation
[edit] conjugation of tărăgăia (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a tărăgăia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tărăgăind | ||||||
| past participle | tărăgăiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tărăgăiez | tărăgăiezi | tărăgăiază | tărăgăiem | tărăgăiați | tărăgăiază | |
| imperfect | tărăgăiam | tărăgăiai | tărăgăia | tărăgăiam | tărăgăiați | tărăgăiau | |
| simple perfect | tărăgăiai | tărăgăiași | tărăgăie | tărăgăiarăm | tărăgăiarăți | tărăgăiară | |
| pluperfect | tărăgăiasem | tărăgăiaseși | tărăgăiase | tărăgăiaserăm | tărăgăiaserăți | tărăgăiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tărăgăiez | să tărăgăiezi | să tărăgăieze | să tărăgăiem | să tărăgăiați | să tărăgăieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | tărăgăiază | tărăgăiați | |||||
| negative | nu tărăgăia | nu tărăgăiați | |||||