temporiza

Romanian

Etymology

Borrowed from French temporiser.

Pronunciation

• IPA^(key): /tem.po.riˈza/
• Rhymes: -a
• Hyphenation: tem‧po‧ri‧za

Verb

a temporiza (third-person singular present temporizează, past participle temporizat) 1st conjugation

1. (intransitive, literary) to temporize, stall for time

   Synonyms: o lungi, se lungi, tărăgăna, trage de timp

2. (transitive, literary) to delay, postpone

   Synonyms: amâna, tergiversa

3. (transitive, medicine) to temporize (take temporary measures)
4. (intransitive, rare) to temporize (hold discussions)

   Synonym: discuta

   • 1979, Corneliu Leu, Romanul unei zile mari [The novel of a great day]‎^[1], second edition, Bucharest: Albatros, published 1984, page 226:

     Acum nu rămâne decît ca dumneata, domnule Maniu, să temporizezi cu ceilalți.

     All that’s left now, mister Maniu, is to temporize with the others.

Conjugation

    conjugation of temporiza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a temporiza
gerund			temporizând
past participle			temporizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	temporizez	temporizezi	temporizează	temporizăm	temporizați	temporizează
	imperfect	temporizam	temporizai	temporiza	temporizam	temporizați	temporizau
	simple perfect	temporizai	temporizași	temporiză	temporizarăm	temporizarăți	temporizară
	pluperfect	temporizasem	temporizaseși	temporizase	temporizaserăm	temporizaserăți	temporizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să temporizez	să temporizezi	să temporizeze	să temporizăm	să temporizați	să temporizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		temporizează			temporizați
	negative		nu temporiza			nu temporizați

Related terms

• temporizator

Further reading

• “temporiza”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026
• Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, editors (1982), Dicționarul Limbii Române‎^[2], volume 11, part 2, Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, page 182

Spanish

Verb

temporiza

1. inflection of temporizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative