teocrat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French théocrate.
Noun[edit]
teocrat m (plural teocrați)
Declension[edit]
Declension of teocrat
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) teocrat | teocratul | (niște) teocrați | teocrații |
genitive/dative | (unui) teocrat | teocratului | (unor) teocrați | teocraților |
vocative | teocratule | teocraților |