tresări
Romanian
Etymology
Borrowed from French tressaillir, with conjugation based off sări. The corresponding Aromanian antrisar, antrisărire may derive from a Latin trans-salire.
Verb
a tresări (third-person singular present tresare, past participle tresărit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of tresări (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a tresări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tresărind | ||||||
| past participle | tresărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tresar | tresari | tresare | tresărim | tresăriți | tresar | |
| imperfect | tresăream | tresăreai | tresărea | tresăream | tresăreați | tresăreau | |
| simple perfect | tresării | tresăriși | tresări | tresărirăm | tresărirăți | tresăriră | |
| pluperfect | tresărisem | tresăriseși | tresărise | tresăriserăm | tresăriserăți | tresăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tresar | să tresari | să tresară | să tresărim | să tresăriți | să tresară | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | tresari | tresăriți | |||||
| negative | nu tresări | nu tresăriți | |||||