ucenici
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From ucenic.
Verb
[edit]a ucenici (third-person singular present ucenicește, past participle ucenicit) 4th conj.
- to work as an apprentice
Conjugation
[edit] conjugation of ucenici (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a ucenici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ucenicind | ||||||
past participle | ucenicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ucenicesc | ucenicești | ucenicește | ucenicim | uceniciți | ucenicesc | |
imperfect | uceniceam | uceniceai | ucenicea | uceniceam | uceniceați | uceniceau | |
simple perfect | ucenicii | uceniciși | ucenici | ucenicirăm | ucenicirăți | uceniciră | |
pluperfect | ucenicisem | uceniciseși | ucenicise | uceniciserăm | uceniciserăți | uceniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ucenicesc | să ucenicești | să ucenicească | să ucenicim | să uceniciți | să ucenicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ucenicește | uceniciți | |||||
negative | nu ucenici | nu uceniciți |